Liderul gruparii Academia Infractorilor a fost condamnat la 24 de ani

g3oflo
By g3oflo noiembrie 3, 2016 17:45
loading...

Story Highlights

  • Liderul gruparii Academia Infractorilor a fost condamnat la 24 de ani

Related Articles

contamnat-botezLiderul gruparii Academia Infractorilor a fost condamnat la 24 de ani

Adrian Marin Botez, liderul grupării ‘Academia Infractorilor’, a fost condamnat definitiv, joi, de magistrații Curții de Apel București la 24 de ani, două luni și 20 de zile de închisoare.

Judecătorii de la CAB au admis contestația formulată de Botez și au decis să reducă pedeapsa de 30 de ani de închisoare primită la Tribunalul București, urmând să execute 24 de ani, două luni și 20 de zile.

„Desființează în parte sentința penală apelată și în fond rejudecând: (…) condamnă inculpatul Adrian Botez, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tâlhărie în formă continuată (24 de acte materiale), la pedeapsa de 8 ani și 4 luni închisoare. (…) condamnă același inculpat la pedeapsa închisorii de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la furt calificat (Andorra — 05.04.2011). (…) condamnă același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat comisă în stare de recidivă postcondamnatorie, la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare. (…) condamnă același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tâlhărie calificată în formă continuată comisă în stare de recidivă postcondamnatorie, la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare (Milano — 01.12.2015). (…) condamnă același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tâlhărie calificată comisă în stare de recidivă postcondamnatorie (rămasă în faza tentativei), la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare (Aarhus — Danemarca — 10.04.2015). (…) contopește pedepsele aplicate prin prezenta și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 8 ani și 4 luni închisoare, la care se adaugă sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv trei ani, zece luni și 20 de zile închisoare, rezultând 12 ani, 2 luni și 20 de zile închisoare. În temeiul art. 43 alin. 1,2 Cod penal adaugă pedeapsa aplicată prin prezenta la restul de pedeapsă de 12 (doisprezece) ani închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 12 ani închisoare, (…), rezultând pedeapsa finală de 24 de ani, 2 luni și 20 de zile de închisoare. (…). În baza art. 40 alin. 3 Cod penal scade din pedeapsa de 24 de ani, 2 luni și 20 de zile închisoare aplicată inculpatului, arestarea preventivă de la data de 20.05.2014 la data de 30.06.2014 (dedusă prin decizia penală nr. 2215/30.06.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție) și pedeapsa executată de la data de 16.01.2015 la zi”, potrivit minutei deciziei.

În cazul celorlalți inculpați din dosar, instanța a decis respingerea apelurilor și menținerea deciziei date de Tribunalul București.

„În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondate apelurile declarate de apelanții-inculpați Alexandra Gheorghiu, Florin Alexandru Pădurean, Florin Daniel Diță, Cătălin Ionuț Ispas, Constantin Mihai, Petru Cosmin Munteanu, Petru Bogdan Movilă și Cosmin Andrei Rusu împotriva aceleiași sentințe penale. În baza art. 424 al. 3 C.p.p. deduce din pedepse durata prevenției de la data de 23.04.2015 pentru inculpații Cătălin Ionuț Ispas, Petru Bogdan Movilă și de la 24.04.2015 la zi pentru inculpații Florin Daniel Diță, Constantin Mihai, Petru Cosmin Munteanu, Cosmin Andrei Rusu și de la 14.05.2015 la zi pentru inculpatul Florin Alexandru Pădurean”, se arată în minută.

Decizia este definitivă.

În 15 octombrie 2015, DIICOT a dispus trimiterea în judecată a 18 membri din rețeaua criminală autointitulată „Academia Infractorilor Români”, specializată în jafuri armate la magazine de lux din Europa, unde au provocat un prejudiciu de aproximativ 8,5 milioane euro.

DIICOT susține că în cursul urmăririi penale s-au administrat probatorii care au demonstrat legătura între 29 de infracțiuni, dintre care 27 de infracțiuni de tâlhărie comise în Marea Britanie, Belgia, Italia, Franța, Germania, Austria, Danemarca și două infracțiuni de furt calificat comise în Andorra și Marea Britanie.

Procurorii au reținut că, din 2011, rețeaua a fost concepută, inițiată și organizată pe criterii militare, având o structură piramidală, cu un lider — comandant suprem, identificat în persoana lui Adrian Botez, zis „Țâță” — și mai multe eșaloane de conducere, subordonate acestuia, fiecare palier fiind specializat și condus de anumite persoane de încredere, ce au grad de „ofițer”.

Ultimul eșalon era cel de execuție, în cadrul acestuia fiind recrutați tineri, atât minori, cât și majori, din județul Neamț, de regulă din familii fără posibilități financiare, unii din orfelinate, alții cu antecedente penale, dispuși să se alăture grupării și să comită jafuri armate la magazine de lux din vestul Europei, primind sume modice în raport de sumele de bani câștigate prin comiterea infracțiunilor.

DIICOT precizează că Adrian Botez a pus bazele acestei organizații criminale în 2011, când odată cu punerea sa sub acuzare pentru instigare la tentativă de omor calificat (dosarul Bariera), ceilalți co-inculpați au fost arestați, pe numele său fiind emis mandat de arestare preventivă în lipsă în 9 mai 2011 și dat în urmărire generală. Inițial, el și persoanele din apropierea sa, aveau drept preocupări comiterea de infracțiuni de furt calificat pe timp de noapte, prin efracție, din diverse centre comerciale din țările vest europene.

Ulterior, susțin procurorii, el a regândit strategia infracțională și modurile de atac asupra magazinelor de comercializare a ceasurilor și bijuteriilor de lux, prin folosirea de tineri recrutați pe care îi instruia pentru jafuri în plină zi. Conform DIICOT, au fost imitate metodele folosite de celebra grupare infracțională Pink Panters, apărută în spațiul fostei Iugoslavii, respectiv prin violență și amenințare, bazat pe șocul celor atacați, reușind ca în câteva zeci de secunde să fure bijuterii, pietre prețioase și ceasuri scumpe, de milioane de euro.

„Această grupare s-a structurat și s-a cristalizat de-a lungul timpului, ajungând chiar la ‘codificarea’ regulilor și a modului de organizare și funcționare, într-un așa numit ‘Regulament al Academiei’, având capitole distincte cu privire la profilul viitorului membru al academiei, un model de ‘contract secret de muncă’, precum și capitole referitoare la pregătirea fizică, psihică, teoretică, practică și de anchetă, prin care trebuia să treacă fiecare recrut, precum și un capitol distinct referitor la ‘judecata’ la care trebuie să se supună cel care greșește ori trădează. Fiecare nou membru era dator să accepte deciziile luate ca urmare a judecății efectuate în ‘Comisia Membrilor’ — comisia fiind compusă din ‘comandantul suprem’, ‘avocatul’ celui acuzat, ‘contabilul Academiei’, precum și ‘ofițer în rezervă, peste 50 ani’, ‘ofițer care a executat peste 10 ani’, ‘ofițer activ cu vechime de 5 ani'”, se arată în comunicat.

Sursa citată menționează că, imediat după recrutare, noii membrii erau transportați de pe raza județului Neamț în alte județe, legați la ochi sau cu saci pe cap, și conduși în diverse „case de antrenament”. Fiecare era amprentat cu o tușieră conform procedurilor polițienești, îi erau făcute fotografii, i se luau probe biologice din cavitatea bucală și fire de păr (recoltare ADN) și i se făcea un dosar în care erau trecute toate datele — rude, prieteni, persoane iubite, cazier, comportamentul avut în eventualele anchete penale anterioare.

Într-un interval scurt de timp, noii membri trebuiau să învețe să se echipeze/dezechipeze de „hainele de muncă”, să spargă ușile și vitrinele, să adune/culeagă obiectele fără a lăsa niciun fel de urme ADN, papilare, etc., în unele cazuri, antrenamentele derulându-se chiar și în străinătate — Strasbourg, Franța, ori Torino, Italia.

DIICOT a mai reținut că membrii executanți se îndreptau spre periferia orașelor de destinație, în locuri cu vegetație abundentă, păduri, parcuri, zone industriale, campând în corturi ori dormind direct sub cerul liber, tabăra improvizată fiind denumită codificat „stup”, iar după ce erau fixate magazinele de lux ce urmau a fi atacate, erau vizualizate măsurile de protecție/securitate ale acestora, stabilite posibilitățile de atac, traseele de fugă și locurile în care vor fi lăsate temporar bunurile sustrase, gropi special săpate pe rutele de fugă, pubele de gunoi manevrate de alți membri ai grupării etc.

Procurorii adaugă că jaful nu dura mai mult de 60 de secunde și că o persoană din grup „ținea de șase”, fiind pregătită să creeze diversiune, în sensul aruncării de sticle incendiare (cocktail Molotov), care să distragă atenția publică și să facă posibilă scăparea celor implicați.

Anchetatorii au reținut că „prada” era lăsată în locurile stabilite pentru ca, după câteva zile în care membrii rămâneau ascunși și așteptau să vadă reacțiile autorităților, să fie recuperată și transferată persoanei de încredere a liderului, care ulterior era trimisă în țară pentru a fi valorificată.

Adrian Botez a fost urmărit general în perioadele mai 2011-2014 (3 ani) și iulie 2014 — ianuarie 2015 (6,5 luni), când în urma unei erori a angajaților centrului de arest preventiv nr. 1 București, acesta a fost eliberat chiar în ziua condamnării definitive la pedeapsa închisorii prin interpretarea eronată a minutei de ședință.

Instituția mai menționează că și după cea de-a doua prindere a lui Botez, la 16 ianuarie 2015, în Cluj-Napoca, după încarcerare, inculpatul a continuat coordonarea activității prin persoane care îl vizitau în arest.

Cauza a fost instrumentată împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției de Investigații Criminale și Direcției de Combatere a Criminalității Organizate.

În cadrul anchetei, cu sprijinul Eurojust, s-a semnat un acord de încheiere a unei echipe comune de anchetă (J.I.T.) între România și Marea Britanie, extins prin act adițional și cu Belgia.

g3oflo
By g3oflo noiembrie 3, 2016 17:45

Abonare stiri

loading...